"Quando tenha as mãos embatumadas de gordura, começa coçar o nariz". (Lei de mecânica de Lorenz).

"Não importa por que lado abra a caixa de um medicamento. Sempre rasgará a bula". (Princípio de Aspirino).

"Toda faca sem corte, terá o fio suficiente para te cortar um dedo". (1ª regra doméstica de Fausner)

"O seguro cobre tudo. Menos o que sucede". (Lei de Seguros de Miller)

"Quando as coisas parecem melhorar, você se lembra que esqueceu de algo". (Segundo Corolário de Chisholm).

"Sempre que as coisas parecem fáceis é porque não lemos todas as instruções". (Donald Westlake).

"Se você se mantém calmo quando todos perdem a cabeça, sem dúvida é que não entendeu o problema". (Princípio de Emergencio).

"Os problemas nem se criam, nem se destroem, só se transformam". (Lei da persistência dos problemas).

"Não importa o que saia mau, sempre há alguém que já sabia..." (Lei de Evans e Bjorn).

"Chegarás ao telefone bem a tempo para ouvir como desligam". (Segundo Princípio de Bess)

"O telefone sempre tocará quando esteja procurando a chave para abrir a porta". (Primeiro princípio de Bess).

"Se durante todo o dia estiver esperando um telefonema, o telefone tocará quando estiver no banho ou no vaso". (Primeiro princípio de invocação).

"Se só há dois programas que valham a pena ver, serão à mesma hora". (Lei televisiva de Jones)

"Roubar as idéias de uma pessoa é plágio; roubar as de muitas é pesquisa". (Lei de Felson)

"Qualquer entidade produtora é a última em utilizar seu próprio produto". (Lei de Meissiner).

"O preço total a pagar sempre é superior ao do orçamento: exatamente 3,1416 vezes o orçado. Daí a importância do número PI". (Lei de Pi).

"Ronca quem dorme primeiro". (Regra de colegas de cama)

"Os que vivem mais perto são os últimos" a chegar. (Lei da chegada).

"Se tentar vestir o pijama sem acender a luz para não acordar de todo, as possibilidades de não colocâ-lo ao avesso ou de trás pra frente é de 0%". (Lei de Gusiluz).

"A probabilidade de que se manche comendo é diretamente proporcional à necessidade que tenha de estar limpo". (Lei gastronômica de Soup)

"A velocidade do vento aumenta proporcionalmente ao preço do penteado". (Lei meteorológica de Reynold)

"As possibilidades de descansar no fim de semana são inversamente proporcionais ao cansaço acumulado nos últimos cinco dias". (Lei do descanso reprimido).

"Por mais terrível ou rara que tenha sido sua doença, sempre terá alguém que tenha sofrido uma pior e mais rara". (Princípio do hipocondríaco absoluto)

"Quando depois de anos decida jogar fora algo que nunca usou, não passará mais de uma semana para necessitar daquilo" (Lei da necessidade a mais espaço).

Cliente: Aspirina Forte

Medio: Cartel impreso

Publicaciones relacionadas:

• Publicidad Guerrilla. Buena, bonita y barata
• Simulador de Vuelo + PyC
• Publicidad creativa en autobuses
• Publicidad “Imposible”. Sprint Impossible (Adidas)
• Ventajas y desventajas de publicitarse en una revista.
• Paquetes “Promociones PyMEs”

Esperamos que esta publicación hayan sido de su agrado e interés. Agradeceremos y responderemos todos sus comentarios, sugerencias y dudas. A la vez, ponemos a sus órdenes nuestros servicios en publicidad y diseño gráfico integral, donde con gusto lo asesoraremos en la mejor toma de decisiones para la imagen de su empresa.

Puede visitarnos en: puntoycoma.com.mx

Dicevo quindi, avendo tutti noi abbiamo a che fare con le medicine e quindi con le "di loro scatole". Vengo subito al dunque: OGNI volta, dico ogni volta, che si apre una scatola di medicinali lo si fa dal lato del foglietto illustrativo.

A quel punto le possibilità sono due:

1 - richiudere la scatola e aprire l'altro lato (ma tanto oramai il lato incriminato non è più intonso e quindi ci si ricadrà tutte le sante volte, da qui ad infinito)...

2 - visto che lo si ha tra le mani, APRIRE il foglietto illustrativo del farmaco e correre a leggere gli effetti indesiderati (che puntualmente si manifestano tutti, salvo poi scomparire appena passata la suggestione) e poi avventurarsi nella meravigliosa avventura del "riusciranno i nostri eroi a ripiegare il foglietto di cui sopra senza ricorrere all'aiuto di un ingegnere"?

E visto che di Leggi di Murphy si tratta...l'esito è scontato...!

Am promis într-un articol, acum ceva vreme, că revin cu un articol asupra Sindromului Reye. Sindromul ăsta e ocazia perfectă să scriu un articol zemos şi plin de detalii.. dar o să mă limitez la ceea ce trebuie să ştiţi despre el (ce anume îl provoacă, cum se manifestă, cum se tratează, etc).

Nu.. aia din poză nu-i o nucă, e un creier uman într-un borcan.

Ne vedem pe partea cealaltă a articolului...

Ce este Sindromul Reye?

Chestia asta numită Sindromul Reye, e o encefalopatie însoţită de o degenerescenţă grasă a ficatului, hiperamoniemie... nu.. deci Sindromul Reye e o hepatită fulminantă combinată cu edem cerebral (ce-i ăla edem? în cazul nostru, inflamaţie).

Ce provoacă Sindromul Reye?

Absolut orice infecţie virală. O persoană e predispusă sindromului Reye şi în timpul unei răceli. S-a descoperit totuşi că aspirina măreşte şansele de apariţie.

Adică pot să mă fac cu sindromul ăsta dacă sunt răcit?

Nu. Adică depinde... iniţial apărea la copii sub 4 ani, după aia la copii sub 12, acum la persoane sub 18 ani. Cazurile adulte, au fost extrem de rare. Cred ca unul sau două cazuri din 1929 (când a fost descoperit) până în prezent. Totodată, Sindromul Reye apare extrem de rar, ca de exemplu un caz la 100.000 de persoane. Deci nu, nu poţi să te faci cu sindromul ăsta daca eşti răcit. Dacă eşti răcit şi iei aspirină e posibil ca brusc statisticile sa arate că sunt 2 cazuri la 100.000 de persoane.

Da' cum îmi dau seama dacă am sindromul ăsta?

Păi.. ameţeşti, ţi-e greaţă, vomiţi, organismu slăbeşte. Şi cu cât micşorăm vârsta ajungem la simptome de genul: halucinaţii, comportament iraţional, ritmul respiraţiei crescut. Cu cât boala se agravează ficatul creşte, ceea ce e rău, bolnavul se poate sufoca, şi este predispus riscului de a intra în comă. Următorul pas e moartea.

Văleiii... se vindecă drăcia asta?

Depinde... incubaţia în general durează de la 1 zi până la 14 zile. Cu cât ţine mai mult cu atât se poate trata mai repede şi te vindeci. Poţi să ai noroc sa se manifeste în timp, să fie detectat şi să ţi se administreze cele necesare, saaaaaaau.. poţi sa mori în cateva ore de la instalarea sindromului. Şansele să trăieşti/să mori sunt de 50%-50%. Motiv pentru care Sindromul Reye e încadrat la boli mortale. Deci.. văleiii...

Şi e contagios?

Nu. În schimb e contagioasă boala care a cauzat apariţia sindromului :)

Sper că a fost un articol plăcut. Ştiu că e provocator de morcovi.. dar sper că a fost plăcut.

To be continued...

(este anuncio pertenece a la campaña española del jarabe de heroína de Bayer de 1912)
:D Tu catarro ha desaparecido, y tu conexión con la realidad también :D

El caso es que estuve mirando por ahí a ver qué veía acerca de este asunto y leí en varios sitios que Bayer creó este jarabe de heroína (once días después de sacar al mercado su archiconocida Aspirina), al amparo de un pedazo de campaña de publicidad, como sustitutivo de la morfina por tener los mismos efectos que ésta pero SIN CREAR ADICCIÓN. Se comercializó junto a la Aspirina como una potente combinación de medicamentos para enfermedades pulmonares:

De hecho, por lo que he leído, conocemos la heroína por tal nombre a raíz de esto (científicamente es diacetilmorfina), ya que fue Bayer la que registró este nombre después de comprobar los positivos efectos que el jarabe tenía en los primeros pacientes que lo probaron. Y tan positivos :)
Wikipedia dixit:

"Este nombre, bajo el que este nuevo producto sintético ha pasado a hacerse conocido, se creó combinando el "Heros" latín (héroe) y el sufijo medicinal "-in" (como en koffein / cafeína), creando a la vez la connotación muy vendible de la "Femme Heroine" (Alemania en esa época era muy francófila)"

Por lo visto se estuvo comercializando 13 años. En 1913 pararon la producción porque descubrieron que la heroína sí provocaba adicción y más potente que la de la morfina. Obviamente quisieron borrar todo este asunto.

Ormai il film è stato visto da quasi tutti e i risultati sembrano essere entusiasmanti. Non mi rimaneva che andarlo a vedere anche io e dare la mia valutazione.

Il film, anche se ha una durata di 1 ora e 50 minuti non è stato pesante. Chi non conosce la storia italiana ha problemi nel collegare i vari personaggi con degli eventi accennati dal film.

Sorrentino ha ricalcato molto, invece, alcuni particolari che identificano il personaggio Andreotti: la postura, le espressioni facciali assenti, le battute ironiche, i suoi continui mal di testa, il desiderio di diventare Capo dello Stato.

Un dettaglio a cui non trovo risposta è: ma l'Aspirina C era già in uso nei primi anni 90?

Originile alcoolului?

Primul beţiv.. conform Vechiului Testament, primul beţiv a fost Noe.. dupa ce a cules roadele primei culturi de vie de pe planeta noastră.

Berea? Berea a apărut... de fapt a apărut o industrie a berii undeva prin anul 1300, în Europa Centrală.

Ce este alcoolul?

Alcoolul este doar un altfel de drog. Iniţial avea utilizări practice.. care, uimitor, mereu au dus la abuz, adică la beţie. În timp a devenit un obicei, o placere pentru unii, iar în ziua de azi până şi minorii îl consumă, chiar dacă e ilegal.

Revenind: alcoolul este o substanţă psihoactivă şi un toxic celular cu un efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. El inhibă impulsurile nervoase. Totodată alcoolul creşte viteza de reacţie, dar scade nivelul atenţiei.

Din punct de vedere psihologic, alcoolul îţi dă curaj. Te face să suporţi mai uşor singurătatea şi totodata te face să te simţi mai superior decât eşti cu adevărat.

În timp te şi îmbolnăveşti de la alcool. Nu mă apuc să înşir acum bolile.. dar afectează destul de aiurea.

De ce consumăm alcool?

Consumăm alcool cu fiecare ocazie. De ce? Păi e o modalitate rapidă şi plăcută de a schimba starea emoţională, sentimentală şi stările de dispoziţie în general. Consumăm alcool când ne temem de ceva, când aşteptăm ceva plăcut sau când aşteptăm ceva neplăcut.

Ce e bine de ştiut?

Păi în primul rând e bine să ştii cât ai băut. Totodată, cât de repede bei (cu cât ai băut mai repede, cu atât alcoolemia e mai mare). Un pahar de vin.. o bere.. trece prin ficat în aproximativ o oră. Aşa că dacă serveşti mai multe într-o oră, ce nu e procesat de ficat, se plimbă prin sânge până îi vine rândul să treacă prin ficat.

Trebuie să mai ştii că dacă eşti slăbănog, dolofanu' de lângă tine o să se îmbete mult mai greu, chiar dacă beţi cot la cot. A, da, şi mânacarea! E bine să ai mâncare în stomac înainte să bei. Multă şi grasă dacă-i posibil, asta încetineşte alcoolul şi scade alcoolemia.

Cu cât băutura e mai tare, cu atât e mai rapid absorbită şi te matoleşti mai rapid. Ordinea descrescătoare a principalelor băuturi, în funcţie de viteza de absorbţie, este următoarea:

Distilatele de alcool (de-alde ţuică)

Vinul

Berea

Mai trebuie să mai ştii că sucurile naturale şi apa încetinesc asimilaţia alcoolului, pe când bouturile carbogazoase o accelerează. Temperatura e iar un factor important: o ţuică fiartă sau o cană de vin fiert, sigur te încălzesc mai rapid decât un whiskey cu gheaţă.

Efectele alcoolului..

Alcoolul afectează diferit organele cu care intră în "contact". Iată câteva dintre efecte:

Efectele asupra stomacului şi intestinelor

Alcoolul nu se digeră. El e absorbit. O dată în stomac, şi ce rămâne, în intestinul subţire. Alcoolul absorbit în intestinul subţire, trece direct în sânge. Alcoolul sporeşte secreţiile gastrice, dând senzaţia de foame. Alcoolul în cantităţi mari poate provoca gastrita.

Efectele asupra ficatului

Ca să fiu cât mai succint, ficatul nu poate filtra decât o cantitate mică de alcool. Suprasolicitat, el se strică şi apare ciroza hepatică.

Efectele asupra creierului

Fiindcă se absoarbe rapid, alcoolul pătrunde la fel de rapid în sânge şi în câteva minute e deja la creier. Fiind un bun tranchilizant, odată ajuns la creier, alcoolul încetineşte activitatea lui. Obţinerea de informaţii devine greoaie, nu mai vorbim de stocarea informaţiilor. Dacă prea mult alcool ajunge la creier, începi să vezi iepuraşi roz şi elefanţi dungaţi. Următorul pas e coma. La copii alcoolul întârzie dezvoltarea intelectuală. Aşa că dacă eşti plod bătut în cap şi vrei să fii şi retardat, apucă-te de băut.

Efecte asupra muşchilor

Muşchii sunt sub controlul creierului. Dacă-i creierul afectat, clar şi controlul musculaturii devine greoi, poate chiar imposibil.

Şi acum câteva sfaturi...

1. Dacă ai băut ca porcu' s-ar putea să vrei să bei multă apă înainte de somn. Alcoolul deshidratează, chiar dacă-i lichid, aşa că rişti să te trezeşti cu gâtul uscat şi răguşit. Dacă ai băut ca porcu' e puţin probabil că ai să-ţi aduci aminte de articolul asta, aşa că ia un pix şi o foaie şi scrie un bilet mamei/nevestei/colegului de cameră în cazul în care apari beat.
2. Dacă ai băut ca porcu' ai să vomiţi inevitabil. Nu o să-ţi mai aduci aminte cât şi cum ai vomat, dar n-o să fie plăcut, aşa că bagă rapid ceva pufos pe gât (pâine de preferat). Iarăşi.. ia un pix şi o foaie.
3. Ca să eviţi durerea de cap, ia o aspirină înainte de culcare. Mahmureala devine mult mai uşoară cu o aspirină.

To be continued...

Dat fiind că atât eu, cât şi alţi cunoscuţi de-ai mei s-au lovit recent de această boală, m-am hotărât să fac nişte cercetări şi să încerc să pun cap la cap un articol atât informativ, cât şi util, pentru toată lumea. O să includ în articol: informaţii generale, cauze, simptome, moduri de transmitere şi tratamente: atât medicale cât şi alternative.

Vă recomand să-l citiţi până la capăt, chiar dacă la prima vedere pare plictisitor.

Să purcedem...

Ce este răceala?

Răceala nu este decât o viroză respiratorie (viroza este o infecţie determinată de un virus). Totodata nu cred că există boală mai cunoscută şi mai comună decât răceala. Toată lumea ştie cum se manifestă, toată lumea o recunoaşte, încă din fazele incipiente ale bolii. Toţi ne dăm seama că am răcit, când începe să ne doară gâtul, capul, când ni se înfundă nasul sau curge abundent. La unele persoane apare şi febra. Eu de exemplu fac febra când sunt răcit. E o febră blândă, nu genul care te ţine ţintuit în pat.

Răceala se face simţită abia la 2-3 zile după ce s-a instalat în organism, şi simptomele o durată de la 2 până la 14 zile, deşi statisticile arată că peste două treimi din bolnavi se vindecă în cel mult o săptămână. Dacă simptomele se prelungesc peste 14 zile, atunci fuga la medic pentru că s-ar putea să fie o reacţie alergică la vreo ceva.

De ce răcim?

Studiile arată că exista peste 200 de virusuri diferite, care provoacă raceala, dar un procent de la 30% până la 50% din cazurile de răceală sunt provocate de virusuri neidentificate... deci grădina e mare.

Mulţi cred că răceala survine doar în anotimpurile reci, sau pur şi simplu în urma expunerii la temperaturi joase a corpului. De fapt frigul, statul în curent, capul descoperit şi alte ipoteze ale apariţiei răcelii influenţează aproape nesemnificativ boala răcelii. Şi acum probabil vă întrebaţi de ce totuşi răceala e mai frecventă iarna. O să dedic un paragraf întreg pentru a explica de ce răcim mai mult iarna.

Totuşi.. de ce răcim daca nu frigul, curentul şi alte "ipoteze" sunt cauza? Alţi factori care sunt un risc pentru apariţia răcelii sunt: polipii nazali, bolile alergice care afecteaza mucoasa nazală (unii poate ştiu, alţii poate nu: mucoasa este "căptuşeala" nasucului pe interior, şi nu "mucii"), stresul prelungit (da! stresul poate provoaca răceala), extenuarea fizică, fumatul (atât activ, cât şi pasiv), mediile de lucru toxice, lipsa somnului şi a odihnei, depresia, praful, oboseala accentuată, şi mai sunt dar mă opresc aici, acestea fiind cele mai des întâlnite.

Cum răcim?

Studiile arată că virusurile răcelii pătrund în organism prin mucoasa bucala (prin gură , pentru cei care nu cunosc exact sensul expresiei), prin mucoasa nazală (am explicat mai sus ce-i cu asta), şi prin mucoasa oculară.

• Pentru mucoasa bucală formulele sunt simple:

1. Nu ne spălăm pe mâini înainte să mâncăm

2. Nu spălăm fructele/legumele înainte să le mâncăm

• Pentru mucoasa nazală e o eplicaţie un pic mai mare dar tot simplă:

Aici are un oarecare rol temperatura scăzută. Umezeala şi tempertatura scăzută sensibilizează mucoasa nazală, care e un fel de poarta de intrare a virusurilor în organism. Sensibilă fiind, unul din cei peste 200 de virusuri, vine, îşi face culcuş, şi începe totul.

• Pentru mucoasa oculară... nu am găsit nicăieri o explicaţie concretă. Ipoteza mea e că un sistem imunitar slăbit favorizează pătrunderea în organism a virusului prin mucoasa oculară.

De ce răcim mai mult iarna?

"Răcim pentru că e frig" e o scuză. Explicaţia reală este că, după cum am zis mai sus, temperatura rece sensibilizează mucoasa nazală, care după piele, e urmatoarea barieră împotriva viruşilor. O să vi se pară ciudat, dar iarna, răcim la cald. Cum? Simplu: mergem afară, unde sunt sub 0 grade, e foarte frig, mucoasa nazală e sensibilă în urma expunerii. Întrăm într-un magazin, într-o cafenea, în autobuz, în casă. Toate locurile astea sunt călduroase, favorabile existenţei virusului. Într-una din toate cele menţionate există cel puţin o persoană care poartă virusul. Tuşeşte o dată şi deja virusul e în aer. Daca ai ghinionul să fii aproape de persoana respectiva, l-ai inhalat. În cafenea virusul din aer a ajuns pe ceaşca din care bei, şi voila, a întrat în tine. Deşi e iarnă şi e rece, ne îmbolnăvim la cald. Un pic anapoda, dar natural.

De ce răcim vara?

Afară sunt 40 de grade Celsius. Lumea e la plajă, alţii transpiră stând pe loc, iar noi stăm cu pastilele în buzunar şi cu un şerveţel, ne suflăm nasul. Ironic, vara răcim din cauza frigului. Cum? Toţi căutăm să ne răcorim prin diverse metode: o ingheţată, un suc rece, o baie în bazinul cu apă rece, lenevitul într-o cameră cu aerul condiţionat setat pe o temperatură foarte rece. Dupa ce am explicat mai sus, e simplu să ne dăm cu toţii seama ca mucoasa nazală e sensibilă, afara e cald, favorabil virusurilor şi virusul inevitabil, cu prima ocazie, îşi face un culcuş în organism.

Simptomele răcelii

Deşi uşor confundabile cu ale altor boli, simtpomele răcelii există şi nu sunt în număr tocmai mic. Am să înşir in continuare o listă cu toate simptomele cunoscute mie, plus ce am mai găsit în scurta mea cercetare în privinţa răcelii.

Simptomele răcelii:

dureri de gât; înroşirea gâtului; dureri de cap; febră; înfundarea nasului; secreţii nazale abundente; stranut; stari usoare de oboseală; lăcrimare excesivă; frisoane; poftă de mâncare redusă; dureri musculare; secreţia nazala trece de la transparentă la o culoare galbenă sau verzuie;

Răceala se poate complica sau asocia cu o infecţie bacteriană a gâtului, de genul amigdalitei şi a sinusurilor, provocând dureri faciale intense la nivelul acestora. Febra creşte şi secreţiile gâtului se elimină prin tuse. E recomandată atenţia unui medic în cazurile astea.

Moduri de transmitere a răcelii

Modul de transmitere a răcelii diferă de la caz la caz, depinzând de tipul virusului care o proboacă. O să enumăr câteva moduri de transmitere şi o să le explic.

1. Prin inhalarea picăturilor suspendate în aer care sunt acolo pentru un timp îndelungat. De unde provin ele? Toată lumea tuşeşte, însă nu toată lumea îşi acoperă gura când tuşeşte. Când tuşim, inevitabil aruncăm afară o cantitate de lichid din gât/gură. De ce nu se vede? Pentru că toate picaturile sunt microscopice, deci invizibile ochiului liber. Dacă acoperim gura, observa că uneori palma se umezeşte dupa tuşit. Acesta e cel mai frecvent mod de transmitere a răcelii.
2. Prin inhalarea picăturilor mai mari ale secreţiilor, care sunt în aer pentru scurt timp. Cum? La fel, prin tuse. Se întâmplă ca cel ce tuşeşte să nu îşi acopere gura în totalitate. Şi o data cu picaturile microscopice iese şi o picatură mai mare care scapă pe langă mână. Se întamplă ca tu să râzi, să zici un cuvânt lăbărţat şi totodată să fii în faţa celui care tuşeşte. Inevitabil te scuipă în gură, fără intenţie, dar te contaminează. Ăsta e un mod mai rar întâlnit de transmitere a răcelii.
3. Prin contactul secreţiilor cu pielea (cea a mâinii), care ulterior intră în contact cu nasul sau cu ochii. Cum? Păi.. cineva a tuşit în palma proprie după care a dat mâna cu prietenul său, şi-a ţinut iubita de mână sau a atins alt obiect cu mână respectivă. Inevitabil, prietenul cu care a dat mâna, iubita şi persoanele care vor atinge obiectul, vor contacta virusul. Un mod de transmitere destul de frecvent.
4. Un mod clasic de transmitere: boutul după o persoană bolnavă din aceeaşi cană/sticlă. La fel şi folosirea aceloraşi tacâmuri.

Studiile arată că riscul transmiterii infecţiei de la un bolnav este între ziua a doua şi ziua a patra de la îmbolnăvire, când nivelul virusului în secreţii este cel mai ridicat.

Datorită faptului că există un numar atat de mare de virusuri, fiecare virus având propriul antigen (imediat vă explic ce e un antigen), nu s-a putut creea un vaccin care să prevină răceala.

‡ Antigenul este o substanşă straină organismului, capabila să declanşeze reacţia sistemului imunitar, care în consecinţă, va crea anticorpii necesari combaterii virusului. Ce legatură are asta cu vaccinul? Păi, vaccinul nu e nimic altceva decât un preparat biologic, care are în compoziţia sa:

1. germeni omorâţi(inactivaţi) ai unor virusuri, care declanşează o reacţie imunitară temporară, genul acesta de vaccin necesitând repetarea vaccinului dupa o perioadă de timp (ex: vaccin antiholeric, antigripal)
2. germeni vii atenuaţi, care declansează o reacţie imunitară similară cu infectarea organismului. Genul acesta de vaccin nu necesită decât o injectare (ex: vaccin antirujeolic, antirubeolic)
3. anatoxine, care se obţin prin modificare atât chimică, cât şi fizică. Acest gen de vaccin este folosit atunci când toxina unui germen face stricăciunile (ex: vaccin antidefteric, antitetanic)

Cum tratăm răceala?

Nu cu indiferenţă. Răceala are doua feluri de tratament: unul naturist/băbesc şi unul medical. Recomandarea mea ar fi să le combinaţi, pentru obţinerea de rezultate optime. O să înşir mai ambele tratamente cu detaliile de rigoare. Ca o notă aparte, voi menţina un al treilea tip de tratament pentru răceală.

• Tratamentul Naturist

Usturoiul

Usturoiul previne atât cât şi vindecă răceala, şi nu numai. Cum?! Păi pentru început usturoiul e cel mai bun antigripal cunoscut la ora actuală. Ce îl face aşa bun? Usturoiul pur conţine peste 20 (da! douăzeci) de agenţi antivirali şi antibacterieni. În al doilea rând, i s-a dus vestea usturoiului prin popor, că ar fi bun la răceală şi la gripă, aşa că pe langa cei 20 de agenţi, are şi un mic efect Placebo.

O metodă de tratare cu usturoi: zdrobiţi cinci căţei de usturoi, amestecaţi-i cu aproximativ zece linguriţe de miere de albine. Luaţi câte o linguriţă din jumătate în jumătate de oră.

‡ Ştiu ca prima reacţie pe care o aveţi este una de genul: Bleah!, dar credeţi-ma ca face minuni combinaţia asta. Am încercat-o şi eu.

Supa caldă

Nu, nu e doar mâncare. O supă caldă cu pătrunjel şi mărar face minuni. Cum? Supa are legume în ea, legumele au antibiotici naturali. Susţine de minune tratamentul medical. Chiar dacă nu aveţi poftă de mâncare, mâncaţi supă.

Totodata e si un bun hidratant.

Sucuri citrice

Sucul de lămâi sau grepefruit, combinat cu o linguriţă, poate două de miere de albine, face minuni. Înainte de stoarcere, fructele se dau pe răzătoare pentru a îndeparta coaja, care se va adauga ulterior în sucul obtinut din stoarcere. Se completeaza cu un pic de apă tot amestecul şi se lasa aproximativ două ore la macerat. Trei-patru pahare din acest elixir într-un interval de 12 ore te pot scuti de pastile.

Totodata e un bun hidratant.

‡ Pe viitor o sa dedic un articol numai efectelor medicale ale fructelor şi în special a vitaminei C.

• Tratamentul Medical

Repaus la pat

Este bine sa stai în pat când eşti răcit, însă nu e bine să stai numai în pat. Nu evita să te mişti, sa iei aer şi sa ai activitate.

Este recomandat să dormiţi pe o pernă înaltă când sunteţi răciţi.

Aspirină şi paracetamol

Aspirina scade febra iar paracetamolul elimină durerile de cap. Eu vă recomand Paracetamol Sinus, deoarce conţine şi decongestionante (ajută la desfundarea nasului unde e cazul).

‡ Atenţie: dacă aveţi sub 18 ani, nu luaţi aspirină în timpul răcelii sau a gripei. Provoaca sindromul Reye, care duce la coma, şi ulterior la moarte. Pentru sindromul asta nu există, încă, un leac.

‡ Pe viitor o sa dedic un articol sindromului Reye.

Sirop de tuse

E bine să luaţi un sirop ce conţine ambroxol, pentru a ajuta la expectorare. De ce? Pentru că tusea face bine. Tusea cu expectoraţii face şi mai bine. Expectorând secretiile cu virus în ele, e un lucru foarte bun pentru organism. Un sirop care provoacă asta e mai bun decât unul anti-tusiv, care te-ar face să reţii totul în tine.

Lichide multe

Este indicat să bei cel putin 2 litri de lichide pe zi când eşti răcit. Sunt medicamente care provoacă transpiraţie abundentă, iar apa pierdută prin transpiraţie trebuie pusă la loc. Vă recomand să beţi numai ceai, sau dacă nu, apă plată.

• Al treilea tip de tratament sau "a da ratonul la veveriţă"

Toată lumea a auzit de Aspirina Săracului. Peste tot se aude că sexul face bine la răceală. Cum se poate explica asta? Nu.. nu e vorba de faptul că transpiri ca purcelu şi prin transpiraţie mai elimini din boală. Puţini ştiu ce se întâmplă cu adevarat cu organismul uman în timpul actului sexual. Deşi la exterior e haotic de-a dreptul, la interior are loc un haos bine orchestrat şi uneori chiar sanătos atat pentru corp cât şi pentru psihic.

Pe lângă efectul Placebo pe care-l are zvonul, actul sexual creşte nivelul de imunoglobulină A în corp, care la rândul ei întăreşte sistemul imunitar şi luptă împotriva virusului. Studiile arată ca două partide de sex pe saptămână, când eşti răcit, sunt ok şi te ajută. Însă, dacă ridici numărul de partide, imunoglobulina A scade şi atunci nu mai are nici un efect. Aşa că daca vrei să te vindeci făcând sex, nu fii iepuraş.

‡Probabil dupa tot ce aţi citit până acum, vă întrebaţi ce e ălă "efect Placebo". Pe viitor o să scriu un articol dedicat acestui efect.

Sper ca articolul acesta să vi se fi părut cel puţin intersant şi pe viitor să va fie util. O să mai revin cu articole de genul şi asupra altor boli mai mult sau mai putin comune.

To be continued...

Os cientistas acreditam que a ação antiinflamatória da aspirina reduz o aparecimento de placas no cérebro, associadas ao Alzheimer. As conclusões dos especialistas partiram da revisão de seis estudos envolvendo 13.499 pessoas, entre as quais 820 apresentaram a doença.

O coordenador do trabalho, Peter Zandi, da Faculdade de Saúde Pública de Bloomberg, em Baltimore, disse que os resultados são "consistentes". "Os estudos mostraram um risco reduzido de Alzheimer entre os usuários de aspirina", disse Zandi.

Estudos anteriores apontaram que a aspirina pode reduzir as chances de ataque cardíaco e ajudar na prevenção do câncer. Os pesquisadores acreditam que ainda há muito o que se investigar sobre os benefícios da aspirina contra o Alzheimer.

"Ainda precisamos entender se é o tamanho da dose, ou o uso prolongado do remédio ou as características do paciente que influencia nos benefícios da aspirina", acrescentou Zandi. A pesquisa foi publicada na revista especializada Neurology.

BBC Brasil

Doses regulares de aspirina podem reduzir os riscos de Mal de Alzheimer, segundo um estudo realizado por especialistas americanos.

A pesquisa mostrou que pessoas que usam analgésicos populares, como aspirina e ibuprofeno, têm 23% menos chances de desenvolver a doença, degenerativa do cérebro.

Os cientistas acreditam que a ação antiinflamatória da aspirina reduz o aparecimento de placas no cérebro, associadas ao Alzheimer.

As conclusões dos especialistas partiram da revisão de seis estudos envolvendo 13.499 pessoas, entre as quais 820 apresentaram a doença.

O coordenador do trabalho, Peter Zandi, da Faculdade de Saúde Pública de Bloomberg, em Baltimore, disse que os resultados são “consistentes”.

“Os estudos mostraram um risco reduzido de Alzheimer entre os usuários de aspirina”, afirmou Zandi.

Estudos anteriores apontaram que a aspirina pode reduzir as chances de ataque cardíaco e ajudar na prevenção do câncer.

Os pesquisadores acreditam que ainda há muito o que se investigar sobre os benefícios da aspirina contra o Alzheimer.

“Ainda precisamos entender se é o tamanho da dose, ou o uso prolongado do remédio ou as características do paciente que influencia nos benefícios da aspirina", acrescentou Zandi.

Fonte: BBC

]]> http://tierracero.wordpress.com/?p=9 Sun, 01 Jun 2008 19:39:11 +0000 magost http://tierracero.wordpress.com/?p=9 Ayer escuché esta frase a dos tios que estaban caminando delante de mí, según parece ese olor existe, es más, la casa de uno de ellos huele así. Aún le estoy dando vueltas a esa frase, a qué huele la aspirina afervescente, ya me veo a la empresa Bayer haciendo un anuncio tipo Evax sobre la aspirina. Estuve a punto de interrumpirles y preguntarles cuál era ese olor, pero mis ganas de seguir escuchando la conversación me pudieron, de esa manera me acabé enterando de que debo de ser el único que no conoce ese olor ya que su compañero, además de conocerlo, era un color que, palabras textuales, le "chiflaba", no os voy a contar la pinta de esos dos porque supongo que ya os la imaginais. No es que sea un cotilla pero cuando caminas por una calle de menos de un metro de ancho abarrotada de gente te enteras de las conversaciones de los que tienes al lado.

Por cierto, sabeis que el 85% de las aspirinas de todo el mundo se producen en Asturias y que se consumen 2.500 cada segundo? Después de saber ésto seguro que hoy os ireis más tranquilos a la cama :)

Desde que estoy en Madrid no ha pasado ni un solo día en el que no vea una ambulancia, coche de policía o camión de bomberos con las sirenas encendidas, esto me ha llevado a encontrar una manera muy fácil de saber si la gente que va por la calle es de Madrid o no, a un madrileño le da igual que pasen por su lado 50 ambulancias una detrás de otra con las sirenas encendidas acompañadas de otros 50 coches de policía también con la sirena puesta, ellos van a su bola y no se molestan en girar la cabeza para ver qué puede estar pasando, mientras que el resto de personas normales se giran, como es lóógico para ver qué pasa.

Y otra cosa curiosa sobre Madrid, sabéis que aquí no saben qué son las rosquilletas? El otro día me compré una bolsa de rosquilletas con pipas y cuando pregunté si álguien quería rosquilletas me vinieron a contestar algo del estilo de "lo cuálo??".

Aspirina e Ibuprofeno

La aspirina y el ibuprofeno sí pueden usarse en nuestras mascotas pero las dosis son mucho más bajas que en humanos y hay poco margen entre la dosis efectiva y una dosis tóxica pudiendo provocar úlceras gástricas, fallos renales y fallos de coagulación. Los síntomas iniciales de una úlcera pueden ser perdida de apetito, vómitos, diarrea, dolor abdominal, heces negras (sangre digerida). Puede también desarrollar síntomas neurológicos como ansiedad o falta de coordinación. A continuación del malestar inicial y de los síntomas gastrointestinales puede aparecer un fallo renal agudo con riesgo para la vida y difícil de tratar.

Paracetamol.

El paracetamol por su parte es un veneno letal. Los animales no pueden metabolizarlo completamente (sobre todo los gatos) circulando así compuestos tóxicos por la sangre que afectan a diversos órganos. El hígado y los glóbulos rojos son lo más frecuentemente afectado. Los síntomas empiezan a las pocas horas e incluyen debilidad, dificultad respiratoria, cianosis, vómitos y diarrea, orina oscura, dolor abdominal. El animal morirá en unos días en la mayoría de los casos. Un solo comprimido de paracetamol puede ser suficiente para matar un gato. Así es que tengamos cuidado de automedicar a nuestras mascotas. Espero haya entendido el riesgo real de hacerlo.

Por otro lado tengamos cuidado con los medicamentos específicos de nuestras mascotas porque muchos llevan tratamientos para hacerlos más apetecibles y si están a su alcance podría llevarlos a una sobredosis.

Un saludo.

Carlos

Simptomele sunt variate intrucat exista o varietate de medicamente si substante nemedicamentoase care provoaca reactii diferite.

Intoxicatia cu antidepresive

Dintre medicamentele antidepresive enumeram: imipramina, clopipramin, amitriptilina, maprotilin, doxepin, etc. Simptomele specifice intoxicatiei cu antidepresive sunt: tulburari cardiovasculare, hipotermie, depresie respiratorie, dezorientare, convulsii, retentie urinara, constipatie, uscarea tegumentelor, midriaza, coma.

Tratamentul implica perfuzia cu bicarbonat de sodiu si tratarea in parte a simptomelor.

Intoxicatia cu benzodiazepine

Benzodiazepinele sunt medicamente ca: diazepam, oxazepam, nitrazepam, midazolam, cloriazoxid, etc. Intoxicatiile cu acestea produc somnolenta, vorbire dificila, probleme cu reflexele si uneori coma.

Tratamentul consta in administrarea de flumazenil intravenos.

Intoxicatia cu barbiturice

Barbituricele sunt medicamente ca: fenobarbital, ciclobarbital, amobarbital, etc. Intoxicatiile cu barbiturile produc ameteli, cefalee, tulburari de vorbire, depresie respiratorie, hipotensiune, tahicardie, hipotermie, coma.

Tratamentul presupune administrarea de diuretice si ventilatie mecanica in cazul insuficientei respiratorii.

Intoxicatia cu neuroleptice

In categoria neurolepticelor se incadreaza clorpromazina, promazina, tioridazin, haloperidol, levomepromazina, etc. Simptomele se manifesta prin tulburari neurologice, tulburari cardiovasculare, salivatie abundenta, retentie urinara, tulburari de vedere, etc.

Tratamentul se face prin administrarea de flumazenil intravenos.

Intoxicatia cu betablocante

Betablocante sunt propanolol, timolol, oxaprenolol, etc. Intoxicatia cu betablocante se manifesta prin tulburari cardiace, spasm bronsic, depresie respiratorie, midriaza, coma.

Tratamentul presupune administrarea intravenoasa de atropina sau glucagon sau izoprenalina si in cel mai grav caz instalarea unui stimulator cardiac intern

Intoxicatia cu salicilati

Intoxicatia cu aspirina se manifesta prin cresterea frecventei respiratiei, greturi, varsaturi, tahicardie, dureri abdominale, varsaturi cu sange, cefalee, ameteli, tulburari de constienta, transpiratii, coma, etc.

Tratamentul specific se face prin hidratarea intravenoasa si administrarea de glucoza si bicarbonat de sodiu. In situatii grave, se vor elimina salicilatii prin hemodializa.

Intoxicatia cu paracetamol

Intoxicatia cu paracetamol afecteaza mai ales ficatul si miocardul. Ca simptome apar varsaturi, greturi, lipsa poftei de mancare, sangerari, icter, agitatie, confuzie, coma si chiar deces.

Tratamentul specific implica administrarea de N-acetilcisteina, de purgative si eventual hemodializa.

Sursa: SfatulMedicului

(Vía menéame)

Ricercatori americani hanno annunciato che l'assunzione di una dose di aspirina giornaliera è in grado di indurre una modesta protezione contro il più comune tipo di cancro al seno, il cancro al seno positivo ai recettori per gli estrogeni.

Ques'ultima tipologia di cancro comprende circa ¾ di tutti I casi di cancro al seno.

I ricercatori, guidati da Gretchen Gierach del National Cancer Institute, hanno scoperto che donne che prendono aspirina quotidianamente, riducono il rischio di sviluppare questo tipo di tumore al seno di circa il 16%.

Il cancro al seno positivo ai recettori per gli estrogeni, viene “nutrito” dagli estrogeni stessi e l'aspirina è in grado di interferire con l'attività ormonale estrogenica.

Questa scoperta è senz'ombra di dubbio particolarmente promettente anche se credo che ulteriori studi debbano essere portati avanti per convalidare tale asserzione.

A partire dall’iniziazione 3000, il cuore si espande fino a contenere un totale di 8 ventricoli che si contraggono per pompare il sangue attraverso il sistema circolatorio. Ciò va a raddoppiare il numero dei ventricoli propri di un sistema non-cristallino, e, nel processo, anche la dimensione del cuore. In ascensione, infatti, per fare spazio ad un cuore più grosso, il torace e la gabbia toracica superiore si allargano. Tale è il motivo per cui molte donne vanno su nel numero di taglia di reggiseno, o gli uomini devono risolversi ad indossare camicie molto più larghe, in ascensione.

Il sistema ad 8 ventricoli detiene un nuovo ritmo che, per un certo tempo e fino a che non si connette ad un nuovo e corretto passo, può causare una sensazione di palpitazione cardiaca. In tali circostanze gli umani in ascensione non hanno bisogno di cadere nel panico, ma semplicemente di respirare attraverso il cuore intendendo che esso ritrovi l’equilibrio ed un passo di contrazione che supporti la circolazione della forma nel momento.

Perché serve un cuore più grosso? Perché,  grazie all’incremento del numero di cellule vettore indispensabili alla rigenerazione ed alla disintossicazione della struttura cristallina, c’è più fluido che scorre lungo il sistema. La quantità di sangue e di linfa in un sistema circolatorio cristallino è infatti doppia di quella connaturata ad una convenzionale struttura non cristallina. Anche questo, in ascensione, contribuisce alla complessiva espansione della forma. Al pari di una donna incinta che raddoppia la quantità di liquidi per sostenere la crescita del feto, gli umani in ascensione raddoppiano la quantità di liquidi per sostenere la forma cristallina. Al pari degli organi e delle ghiandole di una donna incinta che si dilatano per supportare il feto, altrettanto fanno gli organi e le ghiandole dell’umano in ascensione che si dilatano per supportare la forma cristallina.

Talvolta gli iniziati possono avere quella cosa che sul piano dei sintomi può configurarsi ad un “aumento di pressione” ed avere effettivamente una pressione del sangue alta. Una struttura cristallina implica di per sé una pressione del sangue più alta stante l’elevato numero di ventricoli che pompano il sangue e l’elevata quantità di liquidi che dev’essere pompata e distribuita, e quindi la cosa non deve destare nessun allarme. Se i vostri medici comprendessero l’intera faccenda, forse anch’essi ne sarebbero meno preoccupati. Vi raccomandiamo di non assumere farmaci per abbassare la pressione, miei cari, nemmeno l’aspirina, poiché tali sostanze saranno fonte di ulteriori complicazioni che più avanti possono interferire con la propria ascesa. Effettuate piuttosto una semplice prova del muscolo per verificare se la pressione del sangue sia adeguata al proprio livello di ascesa, e poi abbracciatela come un sintomo di ascensione.

Per leggere il testo integrale Ascendere in un Sistema Biologico Rigenerativo

Parlando di fratellini minori dei più blasonati farmaci "di marca" oggi tiriamo in ballo uno dei farmaci più diffusi nelle case degli italiani: l'ASPIRINA.Per i più pigri che non si vogliono leggere l'articolo sui farmaci generici faccio un breve riassunto: ogni medicinale "di marca" ha un periodo di "brevetto" in cui il principio attivo che lo caratterizza può essere prodotto solo ed esclusivamente da parte della casa farmaceutica scopritrice che ne detiene i diritti di sfruttamento.

Una volta decorsa la validità del brevetto, la molecola del medicinale può essere sintetizzata ed immessa nel mercato da qualsiasi altra casa farmaceutica; ovviamente il nome del medicinale non può essere lo stesso del suo fratellone "griffato" e così gli si da un nome che richiama il principio attivo (o nei casi più originali un nome che "nun ce somigghia pi 'gnente").

Dato che il principio attivo alla base è lo stesso, gli effetti del medicinale di marca e di quello generico sono identici (effetto placebo permettendo), quindi se al posto della tanto adorata Aspirina andate in farmacia e chiedete un analgesico a base di acido acetilsalicilico, il farmacista sarà ben contento di darvi il farmaco generico corrispondente.

Perché il farmaco generico? Semplice per dar vita ad un po' di sana concorrenza tra le case farmaceutiche ed abbassare il prezzo dei medicinali.

Dati alla mano l'Aspirina della Bayer viene venduta a 3€ (la confezione da 24 compresse da 500mg) mentre il Cemirit compresse (prodotto sempre dalla Bayer in confezione da 800mg) o il Kilios compresse (prodotto da Pfizer Hc in confezione da 1000mg) che di compresse ne contengono 30, vengono vendute a 5,6€ e 6,5€.

Snocciolati in questo modo i numeri di questi medicinali non dicono molto, ma armati di riga e calcolatrice possiamo mettere un po' di ordine:

Fatti i dovuto calcoli una confezione di Aspirina con il rapporto prezzo/grammo di Kilios dovrebbe costare 2,52€, cioè quasi 50 centesimi di meno. Moltiplicateli poi per milioni di persone che tutti i giorni riforniscono il proprio armadietto dei medicinali con l'amata compressa ed ecco spuntare un spesa "mica da ridere".

Vi lascio con lo stesso consiglio dell'altra volta: se siete incerti sull'acquisto di farmaci generici non esitate a chiedere al farmacista ed al vostro medico, sicuramente sapranno consigliarvi nel migliore dei modi.

Leggevo recentemente su una rivista molto diffusa la risposta data a un lettore che chiedeva se era possibile dare gli stessi farmaci usati nell’uomo ai propri animali. Nella risposta si evidenziava, a mio avviso erroneamente, più il fatto che molte malattie sono comuni all’uomo e agli animali, piuttosto che moltissimi farmaci hanno un comportamento completamento diverso nelle varie specie. Se dovessi rispondere a una tale domanda scriverei di non somministrare mai un farmaco, usato in campo umano, a un cane, un gatto o un coniglio nano.

I Fans sono tossici per il gatto - Facciamo qualche esempio. Tra i farmaci più prescritti, e in moltissimi casi autoprescritti, in campo umano ci sono i cosiddetti FANS, ovvero una o più molecole ad azione mista, antinfiammatoria, antifebbrile e antidolorifica. Ketoprofene, naprossene, aspirina, paracetamolo e nimesulide sono sostanze medicamentose presenti negli armadietti farmaceutici di ogni casa per le più disparate situazioni: sciatiche, mal di testa, mal di denti e influenza. Se, in effetti, alcune di queste sostanze, una volta adattato il dosaggio, possono essere somministrate al cane (ma di solito una singola volta), quasi tutte sono estremamente tossiche per il gatto.
Il naprossene può provocare la morte del cane - Alcune poi possono essere letali per il cane anche in una singola somministrazione. Il giorno prima abbiamo fatto una passeggiata con Fido che oggi zoppica perché si è affaticato e ha messo male un piede. Prendiamo dall’armadietto il nostro naprossene (quello che ci fa sparire qualsiasi dolore articolare in pochi minuti), lo sciogliamo in un goccio d’acqua e, con una siringa, lo somministriamo a Fido. Facilmente smetterà di zoppicare, ma altrettanto facilmente, dopo un paio d’ore, compariranno vomito striato di sangue, e feci nerastre, con sete intensa e stato di prostrazione. Ho avuto cani sopravvissuti (alcuni purtroppo anche defunti) dopo 5 - 6 giorni di terapia intensiva per una singola somministrazione di naprossene che, nel cane, causa ulcere gastriche e insufficienza renale.
Cani e gatti reagiscono in modo diverso da noi - La comune aspirina è tollerata dal gatto a un dosaggio di 10 mg / Kg ogni 72 ore. Dosi superiori possono essere letali. Altri farmaci che sono tra i top nelle prescrizioni mediche sono gli ansiolitici e, più in generale, i farmaci che agiscono sul sistema nervoso centrale. Cani e gatti reagiscono in modo profondamente diverso da noi e possono manifestare reazioni paradossali (contrarie all’effetto atteso) dopo la loro somministrazione. In compenso esistono farmaci usati tanto nel cane che nell’uomo, per la stessa malattia, ad esempio per l’epilessia. Il fenobarbitale rimane ancora un ottimo farmaco per entrambe le specie, con una “insignificante” differenza: che a una persona di 70 Kg bastano magari due compresse al giorno, mentre un cane di 40 Kg. necessita di otto compresse al giorno.
L’amoxicillina è letale per il coniglio - L’antibiotico più usato nei bambini, l’amoxicillina, è mortale se somministrato al coniglio. Alla fine dunque, se state per somministrare il vostro farmaco preferito a Fido o Silvestro, pensateci due volte, anzi non fatelo. Esistono i medici veterinari proprio per questo. di Oscar Grazioli.           Fonte: Tiscali Animali

Consultate sempre un veterinario... NO fai da te! miacis